Kiss me

Piesa pentru astazi :)

~ELektra crash~

You knew me better than anyone ever
And I remember your very first letter
We were so young and all that we wanted was more

We feed each other like rebels on Harley's
And I knew how to enter your body
But at the speed that we drove we were bound to wash out

We flew...

And I could read every word you were thinking
You gave me something I never was given
It was heaven and hell all at once as we laughed, and cried

There always needs to be one that is willin'
To throw a rope down to someone who's slippin'
But sometimes you gotta know when to let it go...

[x2]
We flew, rockets to the sun
Knowin' we'd crash and burn
That's the risk we run when you fall, in love

Rockets to the sun
Knowin' we'd crash and burn
That's the risk we run when you fall, in love

We flew, rockets to the sun
Knowin' we'd crash and burn
That's the risk we run when you fall, in love

In love, in love, in love, in love...

We flew rockets to the sun
Knowin' we would crash and burn
We flew rockets to the sun
Knowin' we would crash and burn...

Cantecelul zilei

Cantecelul zilei e o piesa cam "vechiuta" dar foarte misto...mi se potriveste momentan :D

'N'Joy!

Nobody's business if I
walk, talk, make love, sing,
but I'm able to love.
Able to live,
Able to love!

Parfumul trecutului meu

E ora 2 a.m fix! se zice ca daca te uiti la fix te iubeste cineva (cine?!). Am aterizat acasa si incep sa ma gandesc ca da, ma iubeste ceva, nu cineva!

In lungile mele deplasari de ieri am realizat multe, am realizat ca iubesc "trecutul-prezent" si ca fara el nu as fi ceea ce sunt azi. Dar sa revin totusi la ce spuneam mai sus, si anume la acel ceva care ma iubeste...

Am putut sa ma plimb aiurea dupa ce am terminat ce aveam de facut...si am ajuns in centru...mai exact unde mi-a ramas inima. De ce spun asta?! Pentru ca nu de mult, am locuit pe o straduta foarte circulata si aglomerata in ultima vreme, o straduta din centru.

Din coincidenta (sau poate nu) am ajuns pe aceea straduta. Era seara si cu toate ca a trecut timpul teiului inca mai simteam mireasma sa. In capul strazii m-am intalnit cu niste prieteni din copilarie si am decis sa stam de vorba si sa mergem la o cafenea.

Nu am mers mult si am ajuns in fata unei curti care avea numarul 31, numar foarte cunoscut mie. Atunci nu am mai fost atenta la ce spuneau acei prieteni cu care m-am intalnit...ajunsesem intr-o alta lume. Imediat dupa ce am trecut de aceea poarta am vazut "insemnarile" mele cu markerul de pe zidul principal...si in acel moment am inceput sa imi retraiesc viata. Exact langa zidul casei ma vedeam pe mine, masurandu'ma sa vad cu cat m-am mai inaltat, ma vedeam cazand de pe trotineta mea, ma vadeam jucand sotronu' cu prietenii de pe strada mea, ma vedeam alergand prin zapada si jucandu-ma cu primul meu caine.

Prietenii cu care m-am intalnit au ocupat locuri la o masa in curte, dar eu am vrut sa continui sa imi "vizitez" viata si am decis sa intru in casa. Treceam incet, pipaind zidurile, ferestrele si pe masura ce inaintam imi vedeam viata cum a decurs pana in acest moment. Ajunsesem unde fusese candva camera mea...camera mea unde am invatat prima poezie, unde am creat primul martisor pentru mama, unde am mancat prima mea ciocolata, unde repetam ce invatam la dansuri, unde repetam si cantam ce invatasem la canto, unde mi-am ascuns animalutele, unde mi-am adus primii prieteni, unde am facut in fiecare an bradul de Craciun, unde am primit primul cadou, unde am scris prima poveste si prima poezie de dragoste, unde am iubit plans si ras pentru prima data, unde m-am sarutat prima data, unde am zis primul te iubesc...

Am revenit la prietenii mei si le-am spus ca trebuie sa plec... . Cand sa ies pe usa m-am intalnit cu o persoana pe care nu ma asteptam sa o intalnesc prea curand, persoana care mi-a "smuls" primul te iubesc. Am plecat discutand despre planurile si ideile de atunci, dar nu am mers decat 5 minute dupa care fiecare a revenit la viata sa.

Cum se duc amintirile si cum se transforma ele cu timpul...e uimitor! tot ce e legat de "viata" mea...acum e doar o cafeanea.

In concluzie pot spune ca sper ca ma iubeste "trecutul-prezent", ca sper ca ma iubeste 'ceva', 'ceva' caruia i-am gresit foarte mult, mai mult decat ar putea fi vreodata iertat, 'ceva' care m-a ascultat si m-a sfatuit, 'ceva' ce nu voi uita vreodata... .

Daca nu-ti mai trebuie dragostea mea...

E cat se poate de normal
Ma uit la tine cum iti mai arunci niste pantofi
Pentru ca s-au rupt si sunt foarte vechi
Nu-ti mai trebuie, n-ai ce sa faci cu ei
E cat se poate de normal
Doar n-ai sa mergi toata viata cu aceeasi pereche de pantofi
N-o sa porti aceeasi poseta sau aceiasi cercei..


Dar daca nu-ti mai trebuie dragostea mea..
Daca nu mai ai ce sa faci cu ea..n-o arunca asa
Mai bine aseaz-o undeva
Aseaz-o intr-un loc cu multa lume..pe o strada aglomerata
Sau intr-o sala de cinema
Poate o gaseste cineva si-are nevoie de ea...
Aseaz-o undeva, aseaz-o undeva ..dak nu-ti mai trebuie dragostea mea ..


E cat se poate de normal sa se-adune foarte multe chestii
De care nu mai ai nevoie
Te lovesti de ele prin casa..si le-arunci pe toate intr-o zi..
Ma gandesc c-asa se-ntampla si cu dragostea mea
Te impiedici prin casa de ea
Si te gandesti intr-una ca n-are nici un rost s-o mai tii


Si nu te gandi ca dac-o s-o lasi pe strada
O sa dea o masina peste ea
Ar fï spectaculos..dar nu sunt eu atat de norocos...


Dar daca nu-ti mai trebuie dragostea mea..
Daca nu mai ai ce sa faci cu ea..n-o arunca asa
Mai bine aseaz-o undeva
Aseaz-o intr-un loc cu multa lume..pe o strada aglomerata
Sau intr-o sala de cinema
Poate o gaseste cineva si-are nevoie de ea...
Aseaz-o undeva, aseaz-o undeva ..dak nu-ti mai trebuie dragostea mea ...